Economia României intră în a doua parte a anului 2026 cu un consum redus, investiții private prudente și presiuni tot mai mari asupra companiilor. Confederația Patronală Concordia avertizează că scăderea PIB-ului cu 0,8% în primul semestru, costurile ridicate cu energia și slăbirea competitivității limitează perspectivele de relansare.
Potrivit organizației, problemele interne au fost amplificate de șocuri externe, inclusiv de războiul din Orientul Mijlociu, care a scumpit carburanții, gazele și fertilizatorii agricoli. Consumul populației, principalul motor al economiei românești în anii anteriori, a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluția PIB-ului.
Vânzările din retail au scăzut cu până la 7,3% în iunie, față de aceeași lună a anului trecut, iar încrederea consumatorilor și a companiilor a ajuns la minime multianuale. Industria nu a reușit să urmeze revenirea din zona euro, fiind afectată de prețurile energiei și de schimbările fiscale frecvente.
„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.
Inflația scade, dar presiunile rămân
Inflația a trecut de 10% în prima parte a anului și a atins un vârf de 10,9%, în principal pe fondul scumpirii carburanților. În iulie, rata anuală a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă, iar Banca Națională a României estimează o apropiere de 6% până la finalul anului.
Concordia consideră însă că această ameliorare este vulnerabilă. Eliminarea plafonării prețului la gazele naturale și a plafonului pentru adaosul comercial la alimente ar putea readuce presiuni asupra prețurilor în perioada următoare.
Organizația susține renunțarea la aceste măsuri, argumentând că plafonările au distorsionat piața și au ascuns temporar cauzele reale ale scumpirilor. În opinia Concordia, soluția durabilă constă în majorarea producției interne de energie la costuri competitive, nu în controlul administrativ al prețurilor.
Pe partea fiscală, deficitul bugetar a ajuns la 2,34% din PIB la sfârșitul lunii iulie. Evoluția indică șanse ridicate ca ținta anuală de 6,2% din PIB să fie respectată, cu condiția ca instalarea unui nou guvern să nu fie urmată de creșteri neprevăzute ale cheltuielilor.
Leul și piața muncii resimt încetinirea
Slăbirea economiei s-a reflectat și pe piețele financiare. Leul s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, pe fondul căderii guvernului Bolojan și al turbulențelor asociate războiului din Iran. În aceeași perioadă, zlotul polonez a pierdut 4%, în timp ce forintul ungar s-a apreciat puternic după victoria electorală a lui Peter Magyar.
Randamentele titlurilor de stat au crescut cu 100-150 de puncte de bază între martie și mai. Bursele din România și Ungaria au avut, în schimb, un semestru favorabil: indicele BET a urcat cu 33%, iar BUX a avansat cu 26%.
Piața muncii a început să resimtă mai clar încetinirea economică. Rata șomajului a urcat la 6,4% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar ritmul de creștere a salariilor nete s-a redus la 3,5% în iunie, față de avansuri anuale de 10-20% în anii anteriori.
Sectorul privat a fost afectat aproape în aceeași măsură ca administrația publică, dinamica salariilor din companii înjumătățindu-se față de anul trecut.
Costurile afectează competitivitatea
Concordia atrage atenția că avantajul României reprezentat de costul redus al forței de muncă se diminuează. Deși costul orar rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană, în ultimul deceniu salariile reale au crescut cu 33 de puncte procentuale peste ritmul productivității reale.
În același timp, eliminarea plafonărilor la energie a majorat costurile de producție. Energia electrică pentru marii consumatori industriali se numără printre cele mai scumpe din Uniunea Europeană, iar gazele naturale, care aveau până acum un nivel redus în comparație cu alte state europene, se apropie rapid de prețurile din Germania și Austria.
Dezechilibrele externe și interne sporesc presiunea asupra mediului de afaceri. România are un deficit de cont curent de aproape 8% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în timp ce deficitul bugetar, deși se reduce, rămâne printre cele mai mari din regiune.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, la sfârșitul lui 2026 România va fi, prin prisma acestor două deficite, mai apropiată de economii emergente precum Egipt, Columbia sau Brazilia decât de partenerii săi din Uniunea Europeană.
„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri. Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producție internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare”, a declarat Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.
Concordia consideră că evoluția economiei în a doua jumătate a anului va testa credibilitatea angajamentelor asumate de România față de partenerii internaționali. Organizația reprezintă 20 de sectoare economice și reunește aproape jumătate de milion de angajați din peste 4.200 de companii, cu capital românesc și străin.
Confederația contribuie, potrivit propriilor date, la aproximativ 30% din PIB și este singura organizație patronală din România membră a BusinessEurope, a Organizației Internaționale a Angajatorilor și a Business at OECD.