Perioada care începe la jumătatea lunii octombrie poate aduce presiuni simultane pentru Statele Unite, Europa și România. Alegerile intermediare americane din 3 noiembrie vor influența marja de acțiune a președintelui Donald Trump, inclusiv în dosarele legate de Rusia și Ucraina.
Americanii își vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 dintre cei 100 de senatori. Reprezentanții au mandate de doi ani, iar senatorii de șase ani, astfel că alegerile pentru Camera inferioară au loc o dată la doi ani, în timp ce Senatul este reînnoit cu câte o treime.
Votul care poate limita Casa Albă
Scrutinul este privit ca un referendum asupra celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Sondajele disponibile la jumătatea lunii octombrie indicau că democrații aveau șanse să preia Camera Reprezentanților și mai mult de 50% probabilitate să obțină controlul Senatului, deși raportul de forțe se putea modifica până la vot.
O majoritate democrată în Camera Reprezentanților ar permite anchetarea deciziilor administrației și blocarea unei părți din agenda prezidențiale, atât în politica internă, cât și în cea externă. Camera are și rolul de a formula acuzații în procedurile de impeachment, prin investigații, audieri și întocmirea unui rechizitoriu.
Documentul ar ajunge în Senat după aprobarea sa prin vot majoritar. Camera Superioară ar funcționa apoi ca instanță, iar o condamnare, adoptată cu două treimi dintre senatori, ar duce la demiterea persoanei judecate. O astfel de majoritate în Camera Reprezentanților ar putea deschide proceduri împotriva lui Donald Trump sau a unor membri ai guvernului său, chiar dacă configurația Senatului nu ar favoriza demiterea.
Investigațiile ar putea produce însă efecte politice și juridice importante, prin publicarea unor informații și probe care să influențeze opinia publică sau să fie utilizate în procesele aflate pe rol. Dacă democrații ar obține și Senatul, președintele ar întâmpina constrângeri suplimentare în politica externă și în controlul executivului.
Fereastra de risc pentru Ucraina
Noul Congres își începe mandatul abia la 3 ianuarie 2027, la două luni după alegeri. Până atunci, analiști și jurnaliști americani anticipează că Donald Trump ar putea lua decizii cu impact asupra instituțiilor americane, după ce a susținut că alegerile au fost furate, dar și asupra sprijinului pentru Ucraina.
În evaluarea prezentată, Vladimir Putin ar putea folosi această perioadă pentru a obține un avantaj strategic major în războiul din Ucraina. Obiectivul atribuit Kremlinului este îndepărtarea lui Volodimir Zelenski și instalarea unui lider apropiat de Rusia.
Printre măsurile atribuite administrației Trump se numără ridicarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc, oprirea temporară a rețelei Starlink utilizate de dronele ucrainene și suspendarea transferului de informații. Aceste acțiuni ar fi lăsat Ucraina mai vulnerabilă în fața rachetelor balistice rusești.
Presiunea asupra României
România ar intra în această perioadă cu un guvern PSD descris ca vulnerabil la influența curentului MAGA. În această evaluare sunt invocate cazul Kimberly Guilfoyle și vizita la București a lui Paolo Zampolli, apropiat al lui Donald Trump și menționat în dosarul Epstein.
Președintele Nicușor Dan este prezentat drept un actor cu poziții anti-ruse și cu o relație de cooperare cu Kievul. În plan intern, însă, el ar avea o susținere redusă și ar fi ținut sub presiune de PSD, inclusiv prin amenințarea suspendării.
Instalarea unui nou guvern nu ar elimina cauzele externe ale crizei, dar existența unui executiv funcțional ar permite adoptarea unor măsuri urgente în situații de forță majoră și intervenții pentru protejarea populației.
Riscurile pentru România cresc și prin intensificarea conflictului din Marea Neagră. Rusia este acuzată că atacă nave civile în apele teritoriale ale României și Bulgariei, în timp ce operațiunile de sabotaj din statele aflate pe flancul estic al NATO devin tot mai frecvente.
O reducere a presiunii americane asupra Moscovei ar putea încuraja Kremlinul să-și intensifice acțiunile împotriva Europei, cu scopul de a limita sprijinul militar acordat Ucrainei. Următoarele 100 de zile sunt astfel prezentate drept o perioadă critică pentru rezistența democrației americane, a Uniunii Europene și a Ucrainei, cu consecințe asupra evoluției războiului până în 2027 sau, cel mai târziu, în 2028.