România ar putea intra într-o recesiune ușoară în 2026, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului și al unui climat internațional nefavorabil. Estimările disponibile indică evoluții cuprinse între o contracție de 0,2% și o creștere de 0,7%, în timp ce pentru 2027 este anticipată o revenire economică.
Consiliul Fiscal avertizează că „o recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul internațional nefavorabil”. În raportul anual pentru 2025, instituția arată că ajustarea bugetară reduce cererea internă și apasă asupra economiei pe termen scurt.
Prognozele pentru România diferă semnificativ în funcție de instituția care le-a elaborat:
- Comisia Europeană estimează o creștere economică de 0,1% în 2026;
- Fondul Monetar Internațional anticipează un avans de 0,7%;
- Comisia Națională de Strategie și Prognoză și-a redus estimarea de la 1% la 0,1%;
- Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare prevede o contracție de 0,2%.
Datele aferente primului trimestru din 2026 indicau deja o scădere anuală de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu trimestrul anterior, economia a stagnat, după declinul de 1,9% consemnat în ultimele trei luni din 2025.
Construcțiile și activitățile culturale și recreative au avut contribuții pozitive la evoluția trimestrială. În schimb, comerțul, transporturile, HoReCa, industria, sectorul IT&C, tranzacțiile imobiliare și administrația publică au avut efecte negative.
Consumul gospodăriilor a tras, de asemenea, economia în jos. Impactul său a fost parțial compensat de consumul guvernamental și de investiții, care au limitat contracția.
Revenirea este așteptată în 2027
Investițiile și absorbția fondurilor europene sunt considerate de Consiliul Fiscal principalii factori care pot susține activitatea economică. Consumul privat ar urma să redevină un motor de creștere abia în 2027, după temperarea inflației și refacerea veniturilor reale ale populației.
Pentru 2027, estimările indică o accelerare a economiei, însă într-un ritm diferit de la o instituție la alta:
- FMI prognozează o creștere de 2,5%;
- Comisia Europeană anticipează un avans de 2,3%;
- BERD estimează o majorare de 1,8%.
Reducerea deficitului bugetar se desfășoară într-un echilibru dificil. Continuarea ajustării frânează economia pe termen scurt, însă oprirea procesului ar accelera creșterea datoriei publice și ar afecta sustenabilitatea finanțelor statului.
Deficitul calculat potrivit metodologiei europene a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru 2026, scenariul analizat de Consiliul Fiscal pornește de la o țintă de 6,2% din PIB.
Datoria ar depăși 100% din PIB
Consiliul Fiscal a analizat și situația în care măsurile adoptate în 2026 ar fi aplicate, dar consolidarea bugetară nu ar mai continua din 2027. În acest scenariu, datoria publică ar crește în medie cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an.
Datoria ar depăși 70% din PIB în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 și ar trece de pragul de 100% în 2039. Instituția subliniază că această proiecție este ipotetică, deoarece piețele financiare și agențiile de rating ar reacționa cu mult înaintea atingerii acestor niveluri.
„Măsurile adoptate în anul 2025 au atenuat dinamica explozivă a datoriei publice, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Deși proiecția datoriei pe termen lung este una ipotetică, întrucât piețele financiare și agențiile de rating ar reacționa cu mult înainte de atingerea pragurilor menționate, dinamica proiectată subliniază necesitatea continuării procesului de consolidare bugetară”, se arată în raport.
Datoria publică a urcat la 59,6% din PIB la finalul lui 2025, cu cinci puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, și a ajuns la 60,2% în aprilie 2026. Dacă ajustarea deficitului s-ar opri, necesarul brut de finanțare al statului ar crește de la circa 15% din PIB în 2026 la 20% în 2034.
În aceeași perioadă, cheltuielile cu dobânzile ar avansa de la aproximativ 3% din PIB la circa 5%. Riscul este amplificat de structura datoriei publice: aproape 53% este denominată în valută și, prin urmare, este sensibilă la deprecierea leului.
Un scenariu de consolidare continuată ar putea schimba evoluția datoriei. Dacă România ar ajunge în 2030 la un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial, datoria ar atinge un vârf de 62%-65% în 2027-2028, apoi ar începe să scadă, iar deficitul bugetar ar coborî sub 3% din PIB.
Colectarea TVA rămâne problema majoră
Consiliul Fiscal consideră dificilă menținerea ajustării prin înghețarea cheltuielilor sociale și de personal sau prin noi majorări de taxe, din cauza costurilor sociale și politice. O alternativă indicată de instituție este creșterea veniturilor printr-o colectare mai eficientă.
Datele privind TVA nu confirmă însă o îmbunătățire a colectării. În 2025, încasările au ajuns la 133,9 miliarde de lei, cu 13 miliarde de lei, respectiv 10,7%, peste nivelul din 2024, dar cu 2,2 miliarde de lei sub suma prevăzută în bugetul inițial.
Creșterea veniturilor a fost susținută inclusiv de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025, precum și de înlocuirea cotelor reduse de 5% și 9% cu o singură cotă de 11%. Ministerul Finanțelor estimase că aceste modificări vor aduce aproximativ șase miliarde de lei la buget.
Pentru a evalua eficiența colectării, Consiliul Fiscal a calculat nivelul teoretic al încasărilor în funcție de creșterea cu 8,1% a consumului privat și de noile cote de TVA. Rezultatul a fost de aproximativ 135,4 miliarde de lei, peste suma colectată efectiv.
Raportul arată că execuția veniturilor din TVA nu demonstrează o îmbunătățire a colectării, care ar fi trebuit să genereze venituri suplimentare de 5,7 miliarde de lei, conform estimărilor inițiale ale Ministerului Finanțelor.
Instituția recomandă ca veniturile presupus obținute prin combaterea evaziunii să nu fie incluse anticipat în buget. Acestea ar trebui recunoscute doar după ce sunt încasate efectiv.
România are în continuare cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană, estimat la aproximativ 30%, echivalentul a 9,2 miliarde de euro. În 2025, încasările din TVA au reprezentat circa 7,1% din PIB, cel mai redus nivel dintre statele din Europa Centrală și de Est analizate în raport, față de 8% în Slovenia și 9,6% în Bulgaria.
Reducerea pierderilor din TVA și impozitul pe profit, precum și recuperarea datoriilor companiilor aflate în insolvență sau faliment, ar putea aduce venituri suplimentare de peste 1,5% din PIB. Potrivit Consiliului Fiscal, aceste încasări ar ajuta la diminuarea deficitului și ar reduce presiunea pentru noi majorări de taxe.