Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,6% în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate joi, 6 august, de Institutul Național de Statistică. Pe seria ajustată în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, declinul a fost de 5,7%.
Scăderea a fost determinată, pe seria ajustată, de contracția vânzărilor de produse nealimentare cu 7,5%, a celor alimentare, băuturi și tutun cu 4,3%, dar și de reducerea vânzărilor de carburanți pentru autovehicule în magazine specializate cu 2,6%. Datele statistice confirmă o tendință de retragere a jucătorilor din piață, alimentată de lipsa predictibilității și a oportunităților clare de dezvoltare.
Consultantul economic Daniel Anghel atrage atenția că problema României nu este absența resurselor, ci felul în care acestea sunt folosite. „Există momente în care nu lipsa resurselor reprezintă problema, ci modelul după care acestea sunt utilizate, iar România se află într-un astfel de moment. După un deceniu de creștere susținută, economia încetinește, în timp ce dezechilibrele fiscale se adâncesc”, a declarat Anghel pentru DigiEconomic.
Modelul economic bazat pe consum, susținut de deficite bugetare și de creșterea rapidă a datoriei publice, și-a atins limitele, potrivit expertului. Avantajele competitive tradiționale ale României s-au erodat: forța de muncă nu mai este printre cele mai ieftine din regiune, costurile cu energia rămân ridicate, iar salariile au crescut mai repede decât productivitatea în numeroase sectoare.
Haosul politic amplifică presiunea asupra mediului de afaceri, descurajând investitorii într-un climat marcat de fiscalitate excesivă și instabilitate legislativă. Anghel subliniază că antreprenorii nu au nevoie de un stat mai prezent, ci de unul mai previzibil, cu o administrație digitalizată, birocrație redusă și un cadru legislativ stabil.
„O economie matură nu poate rămâne doar destinație pentru capital, trebuie să devină și exportator. Competitivitatea trebuie construită pe tehnologie, inovare și competențe”, conchide Daniel Anghel. România dispune de capital european, antreprenori, investitori și talent, însă tranziția către un nou model de creștere, bazat pe producție și inovare în locul consumului finanțat prin împrumuturi, rămâne principala provocare.