Romanian Business Leaders cere Senatului să respingă proiectul B563/2026, despre care susține că ar introduce obligația firmelor de a apela la avocați pentru o serie de acte și contracte comerciale. Organizația estimează că măsura ar putea genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual pentru companii.
Proiectul a fost depus la Senat pe 14 octombrie, într-o perioadă în care Uniunea Europeană urmărește reducerea sarcinii administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri. În opinia Romanian Business Leaders, propunerea legislativă merge în direcția opusă și ar afecta în special firmele mici și mijlocii.
Conform formei actuale, intervenția unui avocat ar deveni necesară pentru documentele de înființare și modificare a societăților, dar și pentru contractele pentru care legislația impune forma scrisă. Obligația ar putea acoperi inclusiv actele adiționale și, în cazul unei interpretări extinse, contractele individuale de muncă.
Estimări privind costurile
Calculul realizat de Romanian Business Leaders pornește de la datele Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Ministerului Muncii, precum și de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România pentru redactarea unui contract.
- Peste 100 de milioane de euro pe an ar reprezenta costurile suplimentare pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale;
- aproape 800 de milioane de euro anual ar putea ajunge impactul dacă obligația s-ar aplica și contractelor de muncă;
- estimarea nu include cheltuielile pentru recuperarea creanțelor, înscrierea garanțiilor, arbitraj, întârzieri în tranzacții și pierderile asociate serviciilor digitale.
Organizația consideră că proiectul creează incertitudine și pentru platformele LegalTech și instrumentele bazate pe inteligență artificială. Granița dintre simpla informare și consultanța juridică nu ar fi clară, iar stabilirea acesteia ar urma să fie făcută de instanță, de la caz la caz, la solicitarea Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Romanian Business Leaders subliniază că inițiatorii nu au prezentat o evaluare a efectelor asupra companiilor. În plus, costurile ar putea crește într-o piață în care serviciile respective sunt furnizate în prezent și de contabili, camere de comerț, firme de colectare, arbitri și platforme digitale.
Cerințele adresate Senatului
Fundația solicită ca proiectul să nu fie adoptat prin procedură de urgență și ca Biroul Permanent al Senatului să nu îl aprobe în forma actuală. Argumentul este că o inițiativă care modifică regulile pentru peste un milion de firme trebuie însoțită de dezbatere publică și analiză de impact.
- realizarea testului de proporționalitate prevăzut de Directiva (UE) 2018/958 și de Legea 245/2020;
- consultarea mediului de afaceri, care ar urma să suporte costurile noii obligații;
- obținerea unui aviz din partea Consiliului Concurenței;
- analizarea impactului asupra prețurilor, concurenței și inovării din serviciile juridice și digitale.
Potrivit organizației, expunerea de motive nu include testul de proporționalitate și nici o estimare a costurilor pentru companii. Documentul ar menționa doar posibilele efecte bugetare asupra asistenței juridice din oficiu.
Romanian Business Leaders mai arată că proiectul intră în contradicție cu programul de guvernare al Executivului desemnat. Acesta prevede reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative, modernizarea Legii societăților, transformarea Registrului Comerțului într-o platformă online și fundamentarea măsurilor cu impact asupra firmelor prin analize de impact și consultare prealabilă.
Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că „Europa simplifică, iar noi complicăm”. El susține că proiectul nu reprezintă protecția clientului, ci „o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat”, care nu a fost calculată de inițiatori. Neguț a cerut retragerea prevederilor ce afectează firmele și reluarea proiectului printr-o dezbatere reală cu mediul de afaceri.