Activitatea economică din zona euro a crescut în septembrie mai rapid decât anticipau analiștii, chiar dacă războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și scumpirea energiei apasă asupra companiilor și consumatorilor. România pornește însă sezonul de toamnă de la o contracție anuală a PIB-ului și de la perspective fragile pentru revenire.
Indicele PMI compozit calculat de S&P Global a urcat la 53,1 puncte, față de 52 de puncte în august. Este cel mai bun rezultat din aprilie 2023 și indică extinderea activității, deoarece orice valoare de peste 50 de puncte semnalează creștere.
Avansul a depășit estimările economiștilor, care mizau pe o coborâre a indicelui la 51,7 puncte. Chiar și cea mai optimistă prognoză din sondaj se oprea la 52,6 puncte.
Serviciile au avut o contribuție importantă, indicele sectorului ajungând la 53 de puncte, nivel maxim pentru aproape un an. În paralel, producția manufacturieră și-a continuat extinderea, iar comenzile noi din zona euro au consemnat cea mai puternică majorare din ultimii peste patru ani, susținute inclusiv de exporturi și de schimburile comerciale dintre statele membre.
Germania și Franța susțin avansul
Germania a raportat a treia lună consecutivă de expansiune, cu cel mai rapid ritm din aproape un an. Franța a înregistrat cea mai puternică rată de creștere din ultimii doi ani, impulsionată în special de revenirea cererii pentru servicii.
Datele privind comenzile și producția au alimentat așteptările că zona euro ar putea înregistra o creștere economică în trimestrul al treilea. Firmele europene nu doar își măresc activitatea, ci beneficiază și de un flux mai consistent de comenzi.
Rezultatele PMI nu elimină însă riscurile. Costurile companiilor au început din nou să crească, în principal ca urmare a energiei mai scumpe după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
„Toate cifrele PMI de astăzi sunt aproape prea bune ca să fie adevărate”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING. El a remarcat că rezistența economiei zonei euro în fața șocului energetic și a problemelor din lanțurile de aprovizionare este neașteptată.
Chris Williamson, economist-șef la S&P Global, a atras atenția că presiunile inflaționiste s-au intensificat din nou în septembrie, mai ales din cauza costurilor cu energia. Combinația dintre creșterea activității și scumpirea energiei poate menține inflația ridicată, chiar dacă economia dă semne de reziliență.
Presiune suplimentară asupra BCE
Noul tablou economic complică deciziile Băncii Centrale Europene. Activitatea peste așteptări și riscul ca energia să alimenteze inflația reduc spațiul pentru o relaxare a politicii monetare, în timp ce piețele iau în calcul chiar noi majorări de dobândă.
Astfel, BCE trebuie să gestioneze simultan două evoluții opuse: economia zonei euro se consolidează, dar costurile mai mari amenință să readucă inflația în centrul preocupărilor.
România nu ține pasul
România are o evoluție mai slabă decât principalele economii din zona euro. Produsul intern brut s-a redus în trimestrul al doilea cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar față de primul trimestru economia a stagnat după ajustarea sezonieră.
Industria a oferit totuși un semnal pozitiv în august. Indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare a crescut la 51,1 puncte, de la 50,1 puncte în iulie, marcând a doua lună consecutivă în care condițiile din sector s-au îmbunătățit.
Producția și comenzile noi au susținut această evoluție, iar comenzile pentru export au revenit pe creștere. Indicatorul nu este însă suficient pentru a confirma o redresare a întregii economii, în condițiile în care consumul, investițiile și celelalte componente ale PIB-ului pot avea dinamici diferite.
Legătura strânsă cu Germania, Franța și celelalte economii europene face ca România să depindă de comenzile și investițiile din aceste piețe. Deocamdată, datele nu arată că economia românească beneficiază în aceeași măsură de accelerarea observată în zona euro.
Europa intră în toamnă cu o activitate mai robustă decât estimau analiștii, în ciuda războaielor din apropiere și a șocului energetic. România rămâne afectată de ajustarea fiscală și de cererea internă mai slabă, chiar dacă industria începe să arate semne de stabilizare.